„Deşi aveam o mare înclinaţie şi chiar uşurinţă spre desen şi pasiune pentru ornamente şi decor, totuşi am devenit mai târziu adeptul arhitecturii simple, fără belşug de ornamente, care prin justeţea proporţiilor şi armonia plasticii trebuie să dea ochilor şi raţiunii cea mai deplină satisfacţie.” –arh. Duliu Marcu
1918-1944 este o perioadă de căutări stilistice, marcată de factori economici şi sociali. România se situează la confluenţa dintre cultura occidentală şi cea orientală, pe care le-a sintetizat prin propria percepţie, tradiţie. Stilurile neoclasice, bizantin sau eclectic şi cel neoromânesc (îmbină arhitectura religioasă cu cea pupulară) coexistă datorită noilor influenţe artistice.
Folosirea betonului armat şi în arhitectura civilă duce către o simplitate a formelor şi răspunde necesităţii funcţionale, astfel că elementele decorative sunt înlăturate.
Arhitecţii români reprezentativi din această perioadă sunt: Ion Mincu, Marcel Iancu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, Petre Antonescu, George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu. Primele construcţii moderniste aparţin pictorului arhitect Marcel Iancu, student în acea vreme în oraşul Zurich, unde împreună cu alte personalităţi înfiinţează în 1916, mişcarea artistică de avangardă DADA.
La trecerea sa prin România, Le Corbusier remarcă acurateţea formelor, volumele pure, compoziţia şi simplitatea rafinată a arhitecturii populare româneşti la început de secol.
Urbanismul şi arhitectura modernă interbelică din România sunt susţinute şi de o legislaţie bine fundamentată teoretic, ce urmăreşte o evoluţie raţională, moderată, de mare profunzime în modul de înţelegere a sistemului contextual existent şi a psihologiei sociale.

Cazinoului din Constanța a fost construit intre anii 1907-1910 de arhitectul roman de origine franceză Daniel Renard

Casa de Depuneri (actualmente Casa de Economii şi Consemnaţiuni – CEC), construită după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ridicată pe Calea Victoriei în anii 1896–1900.

Clădire frumoasă aflată pe Hristo Botev în apropiere de Rosseti. A fost construită între 1925-1928 după planurile lui Arghir Culina, arhitectul fiind şi proprietarul clădirii.
Sursă foto&video: wikipedia, googleimages.ro, youtube.com, romaniaturism, bucurestiivechisinoi.ro, bucharestdailyphoto.ro
Adăugat de Patricia Iancu
la 16/09/2020
/ modificat la 16/09/2020
Publicat de: Revista Civilizatia
Titlu: Arhitectura românească interbelică
Subiect: Arhitectura românească interbelică
Descriere: „Deşi aveam o mare înclinaţie şi chiar uşurinţă spre desen şi pasiune pentru ornamente şi decor, totuşi am devenit mai târziu adeptul arhitecturii simple, fără belşug de ornamente, care prin justeţea proporţiilor şi armonia plasticii trebuie să dea ochilor şi raţiunii cea mai deplină satisfacţie.” –arh. Duliu Marcu 1918-1944 este o perioadă de căutări stilistice, […]
Legătură: Arhitectura românească interbelică