Cum să devii un mit? Leonardo da Vinci ne-ar putea da raspunsul: iți trebuie mister, mult mister și iarăși niște…mister.
Ai talent? Procedează ca el: investește mulți ani în tablouri pe care să le lași, cel mai adesea, neterminate, în fresce care dispar înghițite de pereți, creează desene cu monștri zâmbind ambiguu jumătate-femei, jumătate-bărbați, schițează mașinării imposibile și lasă în urma ta manuscrise înnegrite cu simboluri…Dar mai ales, nu spune nimic despre tine, chiar dacă scrii mii de pagini. Lasă să planeze îndoiala. Unii te vor considera erudit, alții alchimist, ba chiar maestru al forțelor oculte.
Așa a fost Leonardo. La cinci secole după moartea sa, experți de tot soiul continuă să îi consacre viața lor, scrutându-i operele cu scannerul, verificându-i credibilitatea schițelor, întrebându-se care iî erau de fapt visele și pulsiunile ascunse. Niciun alt pictor nu a mai suscitat o asemenea fascinație. Însă ce rămâne în spatele mitului? Un inventator autentic? Un ecologist avant la lettre? Un revoluționar sau, pur și simplu, un produs pur al epocii Renașterii?
Așadar, ce fel de om era Leonardo da Vinci?
Pictorul Monalisei și al Cinei cea de taina a fost de asemenea muzician, decorator de teatru, inginer, hidraulician, pasionat de botanică și de anatomie și inventatorul lanțului de bicicletă. Și-a cultivat o reputație cel puțin originală, dacă nu marginală. Burghezimea Florenței privea cu spaimă către acest bărbat splendid îmbrăcat cu o vestă scurtă cu mâneci roz, cu părul lung pieptănat cu grijă cazându-i pe umeri, în vreme ce, în secolul al XV-lea, toată lumea purta mantia lung și părul scurt.
Trăia înconjurat doar de efebi, prilej de bârfe chiar și în Florența adepta a platonismului. Era vegetarian. în plus, era stângaci, scrisul său fiind unul în oglindă criptat în mod straniu.
Contrar epocii care stimula producțiile artistice, da Vinci a preferat să își înfurie comanditarii stăruind, elaborându-și operele și lăsându-le neterminate. Amator de muzică, aparținea genului meditativ care rezolva ecuații de matematică atunci când nu desena, pentru a se destinde, chipuri bizare grotești cu privirea gravă. Da Vinci refuza compozițiile tradiționale –în culori vii sau cu îngeri aureolați auriu – el căuta și experimenta neîncetat. De aceea putem afirma, pe de o parte, că semnătura lui rimează cu fresce rătăcite sau proiecte abandonate. Pe de altă parte, el este cel care a inventat portretul “pe trei sferturi “, precum și compoziția piramidală prin care a impus dinamismul în pictură. Da Vinci – sau mișcarea apei, a elementelor, a naturii și mai ales a luminii, pe care o prelucrează ca nimeni altul relevând, prin jocul de umbre și printr-o tehnică proprie, o manieră însolită de a reda perspectiva.
Iar mitul este de neoprit
Mai mult decât un pictor, el este mesagerul Grației, cel care invită privirea spre un tărâm de dincolo misterios. Astfel se explică, în epoca noastră tehnologică, în mod paradoxal marcată de întoarcerea în forță a ezoterismului, succesul cărții Codul lui da Vinci de Dan Brown. Se consideră că picturile sale ar fi criptice șii pline de simboluri. El ar putea fi marele inițiat care cunoștea adevărata natură a Cristului, alchimistul care era la curent cu abuzul de autoritate care a stat la baza Bisericii…Ne putem întreba daca acestea nu sunt exagerări, dat fiind ca artistul, rațional, și-a dedicat viața observării minuțioase a realității.
Dispersate, manuscrisele sale îi ilustreaza gândirea și discipolatul. Foarte puțin despre omul Leonard: ici-colo o frază în zbor, un desen fără explicație. Zone albe sau de umbră, fraze sibilinice. Nu regăsim sentimente și nici aluzii la oamenii pe care îi frecventează. Întâiul mister al lui da Vinci rămâne el însuși.
Schițe și desene semnate de Leonardo da Vinci:

Schiță cu anatomia inimii care l-a ajutat pe chirurgul spaniol dr. F. Torrent-Guasp (1931-2005) că inima are o structură helicoidală cu o singură bandă musculară, numită bandă miocardială ventriculară.

Omul Vitruvian, 1490.
„Oamenii din Antichitate spuneau că omul este o lume în miniatură; şi cu siguranţă acest nume este bine acordat, pentru că la fel cum lumea este compusă din pământ, apă, aer şi foc, trupul uman adună aceste elemente pe pământ”. scria Leonardo da Vinci în jurnalul său.

Cunoscuta schiță preliminară pentru capul Fecioarei realizată de Leonardo și aflată la Muzeul Luvru din Paris c. 1490
SELECȚIE DE PICTURI CELEBRE SEMNATE DE CĂTRE DA VINCI:

Litta Madonna, 1490, este expusă la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia. Conform criticului de artă John McEwen pictura ar putea fi atribuită și lui Ambrogio de Predis, un partener oficial sau contractant al lui Leonardo.

Mona Lisa sau Gioconda (c. 1503–1507), poate una dintre cele mai discutate picturi din istorie. Pictată prin procedeul, „sfumato” (o tehnică folosită în pictură care suprapune multiple straturi translucide de culoare ce sunt aplicate în tușă extrem de subțire, asemănătoare tușei de culoare folosită în acuarelă, pentru a reda senzația de formă, volum și adâncime), tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris.

Dama cu hermină, 1483-1490. Muza în cauză este este Cecilia Gallerani. Pictura face parte din cele patru portrete de femei pictate de Leonardo, celelalte fiind Mona Lisa, Ginevra de’ Benci și La belle ferronnière (frumoasa fierăriță).

Cina cea de taină, 1495-1498. Pictura reprezintă scena biblică a Ultimei Cine a lui Iisus Hristos, așa cum este descrisă în Evanghelia după Ioan (13:21), redând reacțiile diferite ale Apostolilor săi, după ce Iisus anunțase că unul dintre discipolii săi îl va trăda.
Sursă foto: eonardodavinci.net, www.leonardoda-vinci.org, www.dailymail.co.uk
Adăugat de Tigress
la 21/02/2017
/ modificat la 20/03/2017
Publicat de: Revista Civilizatia
Titlu: REȚETA UNUI MIT RENASCENTIST
Subiect: REȚETA UNUI MIT RENASCENTIST
Descriere: Cum să devii un mit? Leonardo da Vinci ne-ar putea da raspunsul: iți trebuie mister, mult mister și iarăși niște…mister. Ai talent? Procedează ca el: investește mulți ani în tablouri pe care să le lași, cel mai adesea, neterminate, în fresce care dispar înghițite de pereți, creează desene cu monștri zâmbind ambiguu jumătate-femei, jumătate-bărbați, schițează […]
Legătură: REȚETA UNUI MIT RENASCENTIST