Arhitectura românească interbelică

„Deşi aveam o mare înclinaţie şi chiar uşurinţă spre desen şi pasiune pentru ornamente şi decor, totuşi am devenit mai târziu adeptul arhitecturii simple, fără belşug de ornamente, care prin justeţea proporţiilor şi armonia plasticii trebuie să dea ochilor şi raţiunii cea mai deplină satisfacţie.” –arh. Duliu Marcu

Palatul Școlilor Comerciale, Ploiești -arh. Toma Socolescu

1918-1944 este o perioadă de căutări stilistice, marcată de factori economici şi sociali. România se situează la confluenţa dintre cultura occidentală şi cea orientală, pe care le-a sintetizat prin propria percepţie, tradiţie. Stilurile neoclasice, bizantin sau eclectic şi cel neoromânesc (îmbină arhitectura religioasă cu cea pupulară) coexistă datorită noilor influenţe artistice.

Folosirea betonului armat şi în arhitectura civilă duce către o simplitate a formelor şi răspunde necesităţii funcţionale, astfel că elementele decorative sunt înlăturate.

Arhitecţii români reprezentativi din această perioadă sunt: Ion Mincu, Marcel Iancu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, Petre Antonescu, George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu. Primele construcţii moderniste aparţin pictorului arhitect Marcel Iancu, student în acea vreme în oraşul Zurich, unde împreună cu alte personalităţi înfiinţează în 1916, mişcarea artistică de avangardă DADA.

La trecerea sa prin România, Le Corbusier remarcă acurateţea formelor, volumele pure, compoziţia şi simplitatea rafinată a arhitecturii populare româneşti la început de secol.

Urbanismul şi arhitectura modernă interbelică din România sunt susţinute şi de o legislaţie bine fundamentată teoretic, ce urmăreşte o evoluţie raţională, moderată, de mare profunzime în modul de înţelegere a sistemului contextual existent şi a psihologiei sociale.

Palatul Culturii văzut din Grădina Publică Palas, Iași

Palatul Culturii din Iași

Palatul Culturii din Iași, detaliu

Palatul Culturii din Iași

Palatul Culturii din Iași

Ateneul Român

Ateneul Român, detaliu

Ateneul Român, sala de concert.

Ateneul Român, detaliu

Ateneul Român, detaliu

Biblioteca Centrală Universitară

Biblioteca Centrală Universitară

Cazinoului din Constanța a fost construit intre anii 1907-1910 de arhitectul roman de origine franceză Daniel Renard

Casa Oamenilor de Stiinta (Casa Assan) București

Casa Nicolae Petrașcu- Arh. Ion Mincu

Casa de Depuneri (actualmente Casa de Economii şi Consemnaţiuni – CEC), construită după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ridicată pe Calea Victoriei în anii 1896–1900.

Casa de Depuneri, detaliu

Architect – Marcel Iancu

Casa Macca Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”

Casa Macca Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”

Casa Macca Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”

Casa Macca Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”

Bureștiul neoromânesc – fosta mahala Flămânda

Arhitectură neo-românească – Ion Mincu

Vila Miclescu (1930) Dorobanți, Bucarești. Architect Horia Creangă

Clădire pe Str. Sfinții Voievozi, Bucureşti

Clădire art-deco

Pasaj Villacrosse

Catedrala Constantin şi Elena din Balţi

Biserica „Sf.Nicolae“ – Rusă Bucuresti

Biserica „Sf.Nicolae“ – Rusă Bucuresti

Biserica „Sf.Nicolae“ – Rusă Bucuresti

Vila „Orbonaș”, Bd. Aviatorilor 69

Clădire frumoasă aflată pe Hristo Botev în apropiere de Rosseti. A fost construită între 1925-1928 după planurile lui Arghir Culina, arhitectul fiind şi proprietarul clădirii.

Sursă foto&video: wikipedia, googleimages.ro, youtube.com, romaniaturism, bucurestiivechisinoi.ro, bucharestdailyphoto.ro