Documentar despre sculptorul român, Constantin Brâncuși

“Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei sa poți să vezi foarte departe.”

Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuși este privit ca fiind unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX. Sculpturile sale vizionare exprimă deseori, reprezentații ideale și arhetipale ale subiectului în cauză. Purtând titluri concise precum: Peștele, Principesa X, Adam și Eva, Himera, Muza, Pinguinii, operele sale sunt înșelător de simple prin formă și linii cu intenția de a dezvălui adevăruri ascunse. Brâncuși obișnuia să lucreze în mod direct cu materialele sale, fiind printre pionerii tehnicii directe de cioplire. Deși au existat critici de artă care i-au etichetat lucrările ca fiind abstracte, artistul i-a contrazis, insistând asupra faptului că arta sa, relevă în nenumărate rânduri o realitate  ascunsă.

„Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor.”

1912-1933 – Domnișoara Pogany

„Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut – dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.”

Masa Tăcerii – 1937 – Târgu Jiu

„Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greşeli – acestea sunt trei precepte, zale şi scut, pentru orice Spirit. Purtând această armură, eşti puternic în contra răului – devii invulnerabil.”

Prima versiune în lemn de stejar a Coloanei fără sfârșit.

„Nu vedeţi, oare, aceşti ochi?… Profilul acestor doi ochi (uniţi – în Templul sărutului)?… Aceste emisfere reprezintă Iubirea. Ce rămâne oare (din noi) în amintirea celorlalţi, după moarte?… Numai amintirea ochilor şi a privirilor cu care ne-am revelat dragostea, pentru oameni şi pentru lume. Ei bine, aceste profiluri ale Porţii sărutului reprezintă contopirea, prin dragoste, între bărbat şi femeie.”

Sărutul -1907

Poarta Sărutului- 1937

„Nu am vrut să sculptez pasărea, am vrut să sculptez zborul.”

Păsări – Brâncuși

„Oamenii văd lumea ca pe o piramidă fatală; şi se înghesuiesc înăuntru-i, pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care se şi sfâşie între ei şi sunt cu totul nefericiţi (nemulţumiţi)… Pe când, dimpotrivă, dacă ar creşte şi s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca şi spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ar putea fi…”

Regele Regilor– 1938

Sculptură din stejar, inițial planificată să stea în interiorul Templului de Meditație din India.

„Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie să îi fac. Aştept până când imaginea interioară s-a format bine în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra îmi vorbeşte. Trebuie să privesc foarte atent înlăuntrul ei. Nu mă uit la vreo aparenţă. Mă depărtez cât mai mult posibil de aparenţe.”

Vrăjitoarea– 1916

Brancuși cioplește Vrăjitoarea, dintr-un trunchi bifurcat de arțar. Lucrarea nu are nimic malefic.

Începutul lumii– 1920

„Opera de artă trebuie să fie creată ca şi o crimă perfectă – fără pată şi fără urmă de autor… Arta (mea) este realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată – poate în singura realitate valabilă.”

Peștele– 1926

Atelierul lui Brâncuși din Paris- 1925, foto de Constantin Brâncuși

Sursă foto&video: googleimages.com, pinterest.com, youtube.com

Sursă citate: www.citatepedia.ro